VERATRÍNĂ s. f. alcaloid toxic din rizomul de elebor. (< fr. vératrine) Vezi definitia »

DISTONÁNȚĂ, distonanțe, s. f. Faptul de a distona, caracterul a ceea ce distonează. – Distona + suf. -anță. Vezi definitia »

TRÁNSĂ s. f. stare de pierdere a voinței în care se află o persoană supusă hipnozei. (< fr. transe) Vezi definitia »

SINALÉFĂ s. f. fuziune în timpul pronunțării a două silabe într-una singură prin contracție, eliziune sau sinteză. (< fr. synalèphe, lat. synalaepha) Vezi definitia »

GRANDILOCVĂ?NȚĂ? f. ElocvențĂ? sau stil afectat, care abuzeazĂ? de cuvinte alese și efecte facile. -Din fr. Grandiloquence Vezi definitia »