Definita cuvantului mantilă
MANTÍLĂ s. f. 1. pelerină scurtă purtată în trecut de femei; mantelă. 2. eșarfă lungă de mătase sau de dantelă, de origine spaniolă, purtată de femei. (< fr. mantille, sp. mantilla)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu mantilă
CONTRASCÓTĂ s. f. fiecare dintre frânghiile prinse la colțurile velelor unei corăbii, servind la strângerea acestora. (< it. contrascotta) Vezi definitia »
TRAHEÍDĂ s. f. (bot.) vas lemnos unicelular prin care circulă seva brută. (< fr. trachéide) Vezi definitia »
pâlnă s.f. (reg.; cu sens colectiv) fire de plante răsădite prea des. Vezi definitia »
TERÍNĂ s. f. supieră de pământ ars. ◊ vas de pământ pentru încolțirea semințelor în floricultură. ◊ vas de pământ sau smălțuit în care se fierb, se coc sau se păstrează alimente. (< fr. terrine) Vezi definitia »
MACHÉTĂ s.f. 1. Reproducere plastică la scară redusă a unei lucrări de sculptură, de pictură, de arhitectură, a unui decor de teatru etc. 2. Publicare (fragmentară) premergătoare tipăririi definitive a unei lucrări. [< fr. maquette, cf. it. macchietta]. Vezi definitia »