CONTURÁ, conturez, vb. I. Tranz. A schița, a trasa conturul unui obiect. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) închega în forme precise; a (se) preciza. – Din contur. Vezi definitia »

ANAFORÁ, anaforale, s. f. (În Moldova și în Țara Românească, în sec. XVIII – XIX) 1. Raport scris adresat domnitorului (de către un mare dregător). 2. Proclamație a domnitorului. – Din ngr. anafora. Vezi definitia »

DEFENESTRÁ vb. tr. a arunca pe cineva pe fereastră. (< fr. défenestrer) Vezi definitia »

GIRÁ¹, girez, vb. I. Tranz. A-și da girul, a garanta printr-un gir (o cambie). – Din germ. girieren. Vezi definitia »

HÁRA-PÁRA s. f., adv. (Fam.; în expr.) A face (o) hara-para = a face, a provoca o învălmășeală, o vânzoleală; a face harcea-parcea. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »