EMANÁȚIE s. f. 1. faptul de a emana; emitere, degajare. ◊ ceea ce se degajă, exalație. ◊ (p. ext.; ir.) rezultat al unor evenimente politice. ♦ ~ vulcanică = emitere de produse gazoase legate de activitatea vulcanică; produs al acestei activități. 2. gaz radioactiv care rezultă din dezintegrarea actiniului, a radiului sau a toriului. (< fr. émanation, lat. emanatio) Vezi definitia »

BIOLOGÍE s. f. Știință care studiază manifestările vieții din punct de vedere anatomic, fiziologic, zoologic etc. ♦ Știința organismelor vii, animale și vegetale. [Pr.: bi-o-] – Din fr. biologie. Vezi definitia »

CARIOMETRÍE s. f. măsurare a diametrului nucleelor celulare cu microscopul. (< fr. caryométrie) Vezi definitia »

VIDEOTELEFONÍE s. f. telefonie care transmite și imagini video. (< fr. vidéotéléphonie) Vezi definitia »

LEPROZERÍE s.f. Loc unde sunt izolați și îngrijiți leproșii. [Gen. -iei. / < fr. léproserie]. Vezi definitia »