Definita cuvantului marcotă
MARCÓTĂ s. f. lăstar nedesprins de planta-mamă, care se înfige cu capătul liber în pământ pentru a prinde rădăcină și care, tăiat și răsădit, poate da o nouă plantă. ◊ plantă obținută prin marcotaj. (< fr. marcotte)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu marcotă
RÁITĂ, raite s. f., interj. 1. S. f. (Fam.) Parcurgere a unui drum fără oprire (mari), trecere în grabă pe undeva, vizită scurtă. 2. Interj. (Înv.; în forma raita) Cuvânt de recunoaștere rostit de paznicii de noapte, când se apropiau unul de altul. – Din magh. rajta. Vezi definitia »
stepénă (-ne), s. f. – 1. Treaptă, scară, rang. – 2. Grad, clasă, categorie. Sl. stepenĭ (Cihac, II, 367). Sec. XVII, înv. Vezi definitia »
BIBLIOTÉCĂ, biblioteci, s. f. 1. Instituție în care se adună și se păstrează cărți, periodice etc., pentru a fi utilizate de cititori. ♦ Colecție particulară de cărți și periodice. 2. Cameră, sală în care se păstrează (și se citesc) cărțile. ♦ Mobilă cu rafturi în care se păstrează cărțile. 3. (Urmat de determinări) Colecție de cărți (tipărite de o editură) identice ca aspect și ținând de aceeași specialitate. [Pr.: -bli-o-] – Fr. bibliothèque (lat. lit. bibliotheca). Vezi definitia »
gáleșă (-e), s. f. – (Înv., rar) Branhie. Mag. galles (DAR). Vezi definitia »
ă1 (literă) s. m. / s. n., pl. ă / ă-uri Vezi definitia »