Definita cuvantului marcotă
MARCÓTĂ s. f. lăstar nedesprins de planta-mamă, care se înfige cu capătul liber în pământ pentru a prinde rădăcină și care, tăiat și răsădit, poate da o nouă plantă. ◊ plantă obținută prin marcotaj. (< fr. marcotte)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu marcotă
VÂNĂTÚRĂ, vânături, s. f. (Înv.) Vânat (2). – Din vânat + suf. -ură. Vezi definitia »
bándă (-de), s. f. – Ceată, grup. – Mr. bandă. Fr. bande, it. banda. Pl. benzi, este f. rar. Cf., tc., bg. banda, ngr. μπάντα (› mr.), din it. (Ruffini 334). Vezi definitia »
ÚJBĂ, ujbe, s. f. Cui de lemn de care se leagă văsla unei ambarcații; strapazan. – Et. nec. Vezi definitia »
CAȘÉTĂ s.f. (Farm.) Capsulă mică dintr-o foiță de amidon, în care se închid prafurile medicamentoase (cu gust neplăcut); cașet (3) [în DN], cașeu. [Cf. fr. cachet]. Vezi definitia »
NAÚTICĂ s.f. – V. nautic (2) [DEX'98] Vezi definitia »