PRÓXIM, -Ă adj. Cel mai apropiat, foarte apropiat (în timp și în spațiu). ♦ Gen proxim = primul termen al unei definiții, care se referă la noțiunea în sfera căreia intră obiectul definit. [< lat. proximus]. Vezi definitia »

BIR HAKEIM (BI’R AL HUKAYYIM), oază în deșertul Libiei, la 64 km SV de Tobruk. Aici a avut loc o bătălie în cel de-al doilea război mondial între „Forțele Franceze Libere” și armatele germano-italiene (28 mai-13 iun. 1942). Vezi definitia »

MORFONÍM s. n. nume de plantă bazat pe caracterele morfologice ale acesteia. (< fr. morphonyme) Vezi definitia »

FITONÍM s. n. nume de plantă. (< fr. phytonyme) Vezi definitia »

ibrișím (ibrișímuri), s. n. – Fir de mătase răsucit. – Var. ibrișin. Tc. ibrișim (Roesler 593; Șeineanu, II, 222), cf. bg. ibrisim. – Der. ibrișimgiu, s. m. (negustor de mărunțișuri), din tc. ibrișimci. Vezi definitia »