ÁLTO s.m. (Muz.) 1. Voce omenească cu timbru grav, pe un registru între sopran și tenor. 2. Violă. ♦ Instrument de alamă analog saxhornului. [< it., fr. alto]. Vezi definitia »

SOSTENÚTO adv. (Muz.; ca indicație de execuție) Concentrat și precis din punct de vedere ritmic, respectând mișcarea. [< it. sostenuto]. Vezi definitia »

HECAT(O)- elem. hect(o)-. Vezi definitia »

HAPT(O)- elem. „simțul tactil”. (< fr. hapt/o/-, cf. gr. haptein, a atinge) Vezi definitia »

TELEFÓTO s.n. Aparat care transmite electric, la distanță, o imagine luminoasă; imagine astfel obținută. V. teleobiectiv. [< fr. téléphoto]. Vezi definitia »