AMPENÁJ s.n. Organ de stabilizare și de comandă, format din planuri fixe și mobile, montate în partea din spate a fuzelajului unui avion. [< fr. empennage]. Vezi definitia »

CAROTAJ (‹ fr.) s. n. Operație de determinare a naturii și a constituției stratelor scoarței terestre străbătute prin foraj, bazată pe analiza probelor (carotelor) sau pe măsurarea mărimilor fizice, caracteristice, ale rocilor străbătute. C. seismic = procedeu de c. bazat pe determinarea vitezei undelor seismice provocate prin explozii. C. magnetic = procedeu de c. bazat pe determinarea intensității de magnetizare sau a susceptibilității magnetice. C. radioactiv = procedeu de c. bazat pe măsurători de radioactivitate naturală sau provocată. Vezi definitia »

PREALIÁJ s. n. aliaj folosit numai la elaborarea aliajelor (ne)feroase. (< fr. préalliage) Vezi definitia »

ATERIZÁJ, aterizaje, s. n. Aterizare. – Din fr. atterrissage. Vezi definitia »

GAVÁJ s.n. 1. Hrănire cu ajutorul unei sonde introduse în stomac. 2. Îndopare a păsărilor de curte. [< fr. gavage]. Vezi definitia »