GIRÁ vb. I. tr. a garanta printr-un gir (1). ◊ a garanta pentru cinstea, acțiunile cuiva. II. refl., intr. (despre vânt) a(-și)schimba treptat direcția de la dreapta spre stânga; a se roti. ◊ (despre nave) a se roti în jurul unei ancore sau geamanduri sub acțiunea vântului ori a curentului de maree. ◊ a se îndepărta de la drumul stabilit. (< it. girare) Vezi definitia »

FRACTURÁ vb. I. tr., refl. A(-și) rupe, a(-și) frânge un os; (p. ext.) un membru al corpului. [< fr. fracturer]. Vezi definitia »

INCASTRÁ vb. I. v. încastra. Vezi definitia »

chakra inimii, centru energetic al 4-lea Vezi definitia »

ắra! interj. (reg.) ah! ah!, vai de mine!, am pățit-o! Vezi definitia »