MAGNETOCHIMÍE s. f. ramură a chimiei care studiază proprietățile magnetice ale corpurilor chimice. (< fr. magnétochimie) Vezi definitia »

LEXICOLOGÍE s. f. Disciplină a lingvisticii care se ocupă cu studiul lexicului. – Din fr. lexicologie. Vezi definitia »

BALAMUȚÍE s.f., art. balamuția, g.-d. art. balamuției; pl. balamuții, art. balamuțiile . Vezi definitia »

PRELUXÁȚIE s.f. (Anat.) Stare a unei articulații, caracterizată prin malformații congenitale osoase, care predispune la luxație. [Gen. -iei. / < fr. préluxation]. Vezi definitia »

ZAVÍSTIE, zavistii, s. f. (Înv.) Invidie, pizmă, gelozie; ură, dușmănie, zavistnicie. ◊ Intrigă, pâră. ◊ Discordie, gâlceavă, ceartă. – Din sl. zavistĩ. Vezi definitia »