DISCÍPOL, discipoli, s. m. Persoană care trăiește în preajma unui maestru, primind învățăturile lui și adesea continuându-le și dezvoltându-le. ♦ Persoană care adoptă, urmează și continuă doctrina, învățătura, principiile cuiva. [Var.: discípul s. m.] – Din lat. discipulus. Cf. fr. disciple. Vezi definitia »

BRÍSTOL s. n. carton alb, lucios, de calitate foarte bună, din care se fac copertele cărților și cărțile de vizită. (< fr. bristol) Vezi definitia »

zv'ârcol (rar) s. n. Vezi definitia »

SOL², soli, s. m. Persoană trimisă (oficial) undeva pentru o misiune; spec. emisar însărcinat să ducă tratative oficiale în numele unei țări sau al unui suveran (din evul mediu). ♦ Vestitor. ♦ (La nunțile țărănești) Flăcău trimis de mire în satul sau la casa miresei spre a-i vesti sosirea. – Din sl. solŭ. Vezi definitia »

GAIACÓL s. n. Medicament cu acțiune antiseptică, extras din rășina unui arbore și întrebuințat ca expectorant în diferite preparate contra tusei. – Din fr. gaïacol. Vezi definitia »