NAZIRÉU, nazirei, s. m. 1. La evrei, acela pe care părinții îl închinau divinității la templu, încă de la nașterea sa. Nazireii făceau legământ să se abțină de la băuturi alcoolice și să nu-și taie niciodată părul capului. Sursa: http://www.dervent.ro/dictionar.php?dTitle=bmF6aXJldQ==&dL=N Vezi definitia »

AMENTACÉU, -ÉE I. adj. amentiform. II. s. f. pl. familie de plante dicotiledonate lemnoase, cu flori apetale, dispuse în ament. (< fr. amentacé/es/) Vezi definitia »

ciocîltéu (-éie), s. n. – 1. Cui, știft, diblu. – 2. La plug, japiță. – Der. ciocîrteu, ciocîltău. Mag. csikoltó (Scriban, Arhiva, 1912). Vezi definitia »

iréu, iréi, s.m. (reg.) berbece necastrat; batal. Vezi definitia »

CONTRAPLONJÉU s. n. filmare dirijată de jos în sus, care creează un sentiment de forță, de înălțare. (< fr. contre-plongée) Vezi definitia »