AURÍU, -ÍE, aurii, adj. (Adesea fig.) De culoarea aurului. – Din aur + suf. -iu. Vezi definitia »

HIPOSCÉNIU, hiposcenii, s. n. Zid care susținea, în antichitate, scena unui teatru deasupra orchestrei. ♦ Parte a orchestrei care sa afla în fața acestui zid. – Din fr. hyposcénium. Vezi definitia »

TESTIMÓNIU s. n. mărturie, dovadă; act, document care certifică ceva. (< lat. testimonium) Vezi definitia »

sofagíu, sofagíi, s.m. (înv.) slujbaș la curtea domnească, care avea grijă de divanuri și sofale (în epoca fanariotă). Vezi definitia »

TÉRBIU s. n. Element chimic din familia lantanidelor. – Din fr. terbium. Vezi definitia »