căíță (căíțe), s. f. – 1. Scufie sau bonetă cu formă tipică, purtată de femeile din Banat și Trans. – 2. (Trans.) Pălărie bărbătească. – 3. Placentă. – 4. Breloc. Sb., cr. kaica „scufie tipică, împodobită cu monede de aur” (Cihac, III, 38), cf. bg. kaica (Conev 85). Vezi definitia »

STRÉMȚĂ, strémțe, s. f. (Var.) Zdreanță. (cf. zdreanță) Vezi definitia »

TERÍNĂ, terine, s.f. În gastronomie, pateu copt într-un vas special cu capac (chiar terină, sau vas de fontă), servit rece, feliat; fr. terrine. V. pateu. Vezi definitia »

RIVÁLTĂ, rivalte, s. f. Șir de becuri, de reflectoare care luminează (de la nivelul podelei) scena; p. ext. rampă. – Din it. ribalta. Vezi definitia »

cotroháliță, cotrohálițe, s.f. și m. (reg.) vântură-lume, vagabond. Vezi definitia »