mosór (mosoáre), s. n. – Bobină, canetă. Tc. masur ‹ arab. ma’șūra (Eguilaz 449; Loebel 65; Șeineanu, II, 264; Lokotsch 1442), cf. ngr. μασούρι, alb., bg., sb. masur. Vezi definitia »

TRANȘATÓR s. m. muncitor care execută lucrări de tanșare. *lucrător din echipa de preparare a peștelui de pe un vas de pescuit cu atribuția de a despica peștele. (după fr. trancheur) Vezi definitia »

VITICULTÓR, -OÁRE s. m. f. specialist în viticultură: cultivator al viței de vie. (< fr. viticulteur) Vezi definitia »

PROCLAMATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care face, dă o proclamație. (< fr. proclamateur) Vezi definitia »

ȘOIMUȘÓR, șoimușori, s. m. Șoimuleț. – Șoim + suf. -ușor. Vezi definitia »