AUTOCEFALÍE, autocefalii, s. f. (Bis.) Independență, neatârnare. – După fr. autocéphalie (< gr.). Vezi definitia »

TIFLOLOGÍE s. f. Ramură a defectologiei care studiază multidisciplinar orbirea și ambliopia, compensarea acestora prin tiflotehnică, educarea, instruirea și calificarea nevăzătorilor. – Din fr. typhlologie. Vezi definitia »

CARIOGAMÍE s. f. fuziune, prin împerechere cromozomică, a nucleilor mascul și femel, în fecundație. (< fr. caryogamie) Vezi definitia »

JAPANOLOGÍE s. f. Disciplină care se ocupă cu studiul culturii și civilizației japoneze. [Var.: japonologíe s. f.] – Din germ. Japanologie. Vezi definitia »

HORMONOLOGÍE s. f. Ramură a endocrinologiei care studiază originea, structura și activitatea hormonilor. – Din fr. hormonologie. Vezi definitia »