STAFILODERMÍE s. f. afecțiune a pielii și a mucoaselor produsă de stafilococi. (< fr. staphylodermie) Vezi definitia »

STRATEGÍE s.f. 1. Parte componentă a artei militare care se ocupă cu conducerea tuturor forțelor armate de uscat, aer și apă, pe toată durata războiului și pe durata fiecărei campanii, organizând și conducând operațiile duse de mari grupări de forțe. 2. Știința conducerii luptei revoluționare prin determinarea direcției principale a acțiunilor și prin elaborarea planului de unire și de utilizare justă a forțelor revoluționare, a rezervelor revoluției. 3. (Fig.) Arta de a folosi cu dibăcie toate mijloacele disponibile în vederea asigurării succesului într-o luptă. [Gen. -iei. / cf. fr. stratégie, lat., gr. strategia]. Vezi definitia »

BIDACTILÍE s. f. anomalie congenitală a două degete la o mână sau la un picior. (< engl. bidactyly) Vezi definitia »

CONCHILIOLOGÍE s. f. Parte a zoologiei care se ocupă cu studiul scoicilor. [Pr.: -li-o-] – Din fr. conchyliologie. Vezi definitia »

ALALÍE s.f. (Med.) Imposibilitate de a pronunța unele cuvinte sau sunete; afazie; logoplegie. [< fr. alalie, cf. gr. a – fără, lalein – a vorbi]. Vezi definitia »