TAPÉT s.n. 1. Hârtie, pânză cu un desen colorat, care se lipește pe pereții unei încăperi, înlocuind zugrăveala. 2. A pune pe tapet = a pune în discuție. [Pl. -te, -turi. / < germ. Tapete, cf. it. tappeto]. Vezi definitia »

AVAÉT s. n. Impozit încasat în Țara Românească (în sec. XVIII-XIX) de la cei care erau numiți în slujbe. – Din tc. havaet „venituri”. Vezi definitia »

REGLÉT, reglete, s. n. Piesă de fontă, de material plastic sau de plumb folosită la umplerea spațiilor dintre rânduri în formele de tipografie sau la umplerea spațiilor dintre formă și ramă. [Var.: regléte s. m.] – Din fr. réglet. Vezi definitia »

PARCHÉT s. n. I. piesă de lemn în general de esență tare, pentru pardoseli; pardoseala însăși. II. fiecare dintre suprafețele în care este împărțită o pădure în curs de exploatare. III. instituție judiciară care face cercetări în materie penală; localul în care funcționează; funcționarii ei. (< fr. parquet) Vezi definitia »

RACKET RÁ-CHET/ s. n. stoarcere de bani prin intimidare și violență; extorsiune. (< engl., fr. racket) Vezi definitia »