PARNASIANÍSM s. n. Curent în poezie, apărut în Franța spre jumătatea sec. XIX, care cultiva virtuozitatea imaginii, evocarea grandioasă a naturii și a civilizațiilor trecute, descrierea strălucirii exterioare a lucrurilor, construcția savantă a limbii. [Pr.: -si-a-] – Parnasian + suf. -ism. Vezi definitia »

ERMETÍSM s.n. 1. Caracterul de neînțeles al unei opere, lucrări teoretice, caracterul secret al unei doctrine. 2. Curent literar, manifestat cu precădere după primul război mondial, care a cultivat deliberat (în poezie) un limbaj excesiv intelectualizat, încifrat, adesea ininteligibil. [Var. hermetism s.n. / < fr. hermétisme, it. ermetismo, cf. Hermes (Trismegistul) – zeu grec, considerat de alchimiști ca patron al științelor oculte și al magiei]. Vezi definitia »

COLONIALÍSM s.n. Politică de exploatare economică, națională etc. pe care o duce un stat colonialist pentru a-și extinde sau exploata mai mult coloniile sale; (p. ext.) politică de subjugare dusă de un stat într-o țară supusă influenței lui economice. [Cf. fr. colonialisme, rus. kolonializm]. Vezi definitia »

DEVIAȚIONÍSM s.n. Atitudine a cuiva a cărui conduită nu mai este conformă cu doctrina partidului său. [Pron. -vi-a-ți-o-. / < fr. déviationnisme]. Vezi definitia »

COLABORAȚIONÍSM s. n. Atitudine sau politică de trădare a intereselor propriei țări, specifică celor care au colaborat cu ocupanții străini. [Pr.: -ți-o-] – Din colaboraționist. Vezi definitia »