SÚFLU s. n. 1. agitare a aerului (produsă de vânt). ◊ presiune violentă produsă de gazele unui exploziv. 2. zgomot cardiac care se observă în anumite boli de inimă, asemănător cu zgomotul unor foale. (< fr. souffle) Vezi definitia »

Ansamblu de actiuni prin care un organism cauta sa se adapteze la o situatie determinanta. Este un raspuns la o motivatie, punand in joc componente psihologice, motorii si fiziologice. Vezi definitia »

titlu japonez pentru a desemna titlul de profesor. adoptat in limba romana de catre instructorii de arte martiale. folosit si in adresarea catre un doctor si avocat, politician, membrii ai bisericii sau catre cineva care a ajuns la un anumit nivel de maiestrie intr-un anumit domeniu. Vezi definitia »

heblu s.m. 1.întuneric total într-un spațiu închis; 2.[în teatru]momentul dintre scene sau acte în care scena este cufundată în întuneric Vezi definitia »

HETEROCÍCLU, heterocicluri, s. n. Compus organic ciclic care conține, pe lângă atomi de carbon, și atomi de azot, sulf, oxigen etc. – Din fr. hétérocycle. Vezi definitia »