RÚTĂ², rúte, s. f. (Bot.) Ruta graveolens. (din lat. ruta, împrumut cultural din sec. al XVII-lea; nu este un cuvânt tradițional și, prob., nici sl. sau magh.) Vezi definitia »

vídmă (-me), s. f. – Fantasmă, nălucă, stafie. Sb., rut. vidima „vrăjitoare”, pol. widma „nălucă” (Tiktin; Candrea). În Mold. Cf. iasmă „nălucă”, care ar putea fi foarte bine același cuvînt, cu pierderea inițialei ca în (v)iroagă. Vezi definitia »

ACROMATÍNĂ s. f. substanță necolorabilă din nucleul celular. (< fr. achromatine) Vezi definitia »

ZACEÁLĂ, zacéle, s. f. Evanghelie, evangheliar; verset din evanghelie care se citește la o slujbă. [g.-d. art. zacélei] (din sl. začalo) [morf. DOOM] Vezi definitia »

GONDÓLĂ s.f. 1. Barcă lungă încovoiată la proră, care se manevrează cu o singură vâslă, stând în picioare. 2. Gondolă de motor = locașul în care se plasează motorul avionului atunci când nu se găsește în fuzelaj; gondolă de dirijabil = nacelă. [< it. gondola]. Vezi definitia »