TELEOLÓGIC, -Ă, teleologici, -ce, adj. Care aparține teleologiei, privitor la teleologie. [Pr.: -le-o-] – Din fr. téléologique. Vezi definitia »

saplaíc, saplaícuri, s.n. (reg.) cauc sau cupă mare de lemn care se folosește la cazanele de țuică și la teascurile de vin. Vezi definitia »

PANTEÍSTIC, -Ă adj. panteist. (< germ. pantheistisch) Vezi definitia »

PRAGMÁTIC, -Ă, pragmatici, -e, adj. 1. Referitor la pragmatism; bazat pe pragmatism. 2. (Înv.; în expr.) Istorie pragmatică = prezentare istorică care se ocupă numai de succesiunea evenimentelor politice și militare, fără a ține seama de complexul economic și cultural al dezvoltării societății. Sancțiune pragmatică = (în țările din apusul Europei) decret de stat privitor la o importantă problemă laică sau bisericească. – Fr. pragmatique (< gr.). Vezi definitia »

AXIOMÁTIC, -Ă I. adj. întemeiat pe o axiomă, cu caracter de axiomă. ♦ metodă ~ă = metodă științifică de expunere care, pornind de la axiome, deduce noi propoziții (teoreme). II. s. f. disciplină care studiază înlănțuirea coerentă a axiomelor, în scopul asigurării corectitudinii fundamentelor matematicii și a utilizării corecte a deducției în științe; timologie. (< fr. axiomatique) Vezi definitia »