LÍTIC, -Ă adj. 1. Referitor la liză. 2. (Rar) Referitor la piatră; de natura pietrei. [< fr. lithique, cf. gr. lithos – piatră]. Vezi definitia »

BARBITÚRIC I. adj. acid ~ = substanță sintetică obținută prin condensarea ureii. II. adj., s. n. (medicament) hipnotic, sedativ sau narcotic, din acest acid. (< fr. barbiturique) Vezi definitia »

LOXODRÓMIC, -Ă, loxodromici, -ce, adj. (Geogr.) Referitor la loxodromă. – Din fr. loxodromique. Vezi definitia »

OROGRÁFIC, -Ă, orografici, -ce, adj. Care ține de orografie, privitor la orografie. ◊ Nod orografic = ansamblu montan din care pornesc radiar culmi încadrate de o rețea hidrografică complexă. – Din fr. orographique. Vezi definitia »

EMETÍC s. n. Tartrat de antimoniu și potasiu, întrebuințat în industria textilă ca mordant, la prepararea lacurilor și în medicină (ca vomitiv); p. ext. orice substanță care provoacă vărsături; vomitiv. – Din fr. émétique, lat. emeticus. Vezi definitia »