SUBSTRÁT s. n. 1. baza materială a diferitelor proprietăți ale unui obiect; (p. ext.) conținut. (fig.) cauză adevărată, dar ascunsă, a unei acțiuni etc. 2. strat peste care s-a așezat un alt strat. ◊ suport de care este fixată o plantă sau un animal sedentar etc. 3. totalitatea elementelor lingvistice pătrunse într-o limbă nouă din limba unei populații mai vechi, dispărut în urma unei cuceriri, a unei migrații sau a unei colonizări. 4. substanță chimică asupra căreia acționează o enzimă. (< fr. substrat, lat. substratum) Vezi definitia »

ÎNNOBILÁT, -Ă, înnobilați, -te, adj. 1. Care a primit un titlu de noblețe; fig. devenit mai distins, mai rafinat. 2. (Despre animale sau plante) Care și-a îmbunătățit calitatea. ♦ (Despre substanțe sau materiale) Care și-a îmbunătățit proprietățile prin procedee fizice sau chimice. – V. înnobila. Vezi definitia »

persecutat,asuprit, prigonit Vezi definitia »

PANAȘÁT, -Ă adj. 1. împodobit cu (un) panaș. 2. compus din diverse culori; împestrițat, pestriț, mozaicat. 3. (fig.) amestecat, disparat. (< fr. panaché) Vezi definitia »

SIMPLIFICÁT, -Ă, simplificați, -te, adj. 1. Care a devenit (mai) simplu (1, 2). 2. (Despre funcții și expresii algebrice) Asupra căruia s-a efectuat operația de reducere la un divizor comun; redus. – V. simplifica. Vezi definitia »