NORMOCRÓM, -Ă adj. (despre anemie) în cursul căreia deficitul de hemoglobină este paralel cu scăderea numărului de globule roșii. (< fr. normochrome) Vezi definitia »

ANGIOSARCÓM s. n. sarcom prin proliferarea elementelor conjunctive ale vaselor sangvine. (< fr. angiosarcome) Vezi definitia »

CISTOTÓM s.n. Instrument chirurgical cu care se fac incizii pe vezica urinară. [< fr. cystotome, cf. gr. kystis – vezică, tome – tăietură]. Vezi definitia »

SIRINGOTÓM s.n. Instrument chirurgical folosit în siringotomie. [< fr. syringotome]. Vezi definitia »

BRONHIÓM s.n. (Med.) Tumoare cu punct de plecare bronșic. [Pron. -hi-om. / < fr. bronchiome]. Vezi definitia »