ciochínă, s. f. – 1. Partea din spate a șeii. – 2. Cîrlig, cange. – 3. Maleolă, gleznă. Probabil de la cioc „cîrlig”, cu suf. -nă, cf. ciorchină. DAR consideră etimonul necunoscut. Alții s-au gîndit la tc. çikin „raniță” (Roesler 608; Șeineanu, II, 129), sau la sb. čukalj, čekljun „cîrlig”, care prezintă dificultăți fonetice (Cihac, II, 549). – Der. ciochinar, s. n. (curea, legătură la oblînc). Vezi definitia »

MĂLINĂ, măline, s. f. Fructul mălinului (1), drupă sferică de culoare neagră și cu gust amar, întrebuințat în medicina populară. – Din bg. malina, ucr. malyna „zmeură”. Vezi definitia »

MARIONÉTĂ, marionete, s. f. Păpușă sau figurină acționată de o persoană (cu ajutorul unor sfori) spre a interpreta diferite roluri în teatrul de păpuși; fantoșă. ♦ Fig. Persoană care execută orbește ceea ce i se cere. ◊ (Adjectival) Guvernul-marionetă. [Pr.: -ri-o-] – Din fr. marionette. Vezi definitia »

vacuólă (-cu-o-) s. f., g.-d. art. vacuólei; pl. vacuóle Vezi definitia »

EPÁVĂ s.f. 1. Resturi, rămășițe ale unei nave distruse sau naufragiate, aruncate de mare pe țărm; navă distrusă sau naufragiată. 2. (Fig.) Om distrus, ruinat (fizic și moral). [< fr. épave]. Vezi definitia »