hîră (hấre), s. f. – 1. Tuse. – 2. Babă. – 3. La oi, rîie. Creație expresivă, cf. hîr „imitarea scrîșnetului”, hîrîi „a mîrîi”; încrucișat cu sl. chyrĭ. – Der. hîrlav, adj. (corupt, stricat), cf. bg. hărljav „răpciugos”; hirav (var. firav, ghirav, jirav), adj. (slab, sfrijit, neputincios), probabil de la un sl. *chyravŭ (Cihac, II, 139; DAR; Conev 90; Pușcariu, Dacor., V, 600). Vezi definitia »

AREÓLĂ s.f. 1. Cerc roșiatic care înconjoară o zonă inflamată a pielii. 2. Suprafața pigmentată care înconjură mamelonul sânului. [Pron. -re-o- / < fr. aréole, cf. lat. areola – spațiu mic]. Vezi definitia »

SCĂRICÍCĂ, scăricele, s. f. Scăriță (1). – Scară + suf. -icică. Vezi definitia »

DECOPÉRTĂ, decoperte, s. f. Decopertare. [Var.: descopértă s. f.] – Des¹- + copertă. Vezi definitia »

MAHÓNĂ s.f. Barcă cu vâsle, de dimensiuni mari, cu fundul lat, folosită în porturi la transportarea încărcăturii de pe nave. [< fr. mahonne, cf. sp. mahona < ar. ma'on – vas]. Vezi definitia »