DISERTÁȚIE s.f. Expunere științifică (scrisă sau orală) care tratează o anumită problemă; expunere asupra unei chestiuni, asupra unei opere etc. în care se dezvoltă o idee filozofică sau morală. ♦ Lucrare prezentată de cineva în vederea obținerii unui grad științific. ♦ Temă dezvoltată de un elev sau de un student asupra unui subiect dat. [Gen. -iei, var. disertațiune, dizertație, dizertațiune s.f. / cf. fr. dissertation, lat. dissertatio]. Vezi definitia »

ORGANOFILÍE s. f. filogenie a organelor. (< fr. organophylie) Vezi definitia »

CROMOPSÍE s.f. Boală a ochiului datorită căreia obiectele necolorate sunt percepute în culori. [Gen. -iei. / < fr. chromopsie, cf. gr. chroma – culoare, opsis – vedere]. Vezi definitia »

EFEMINÁȚIE s.f. Caracterul celui efeminat; moliciune, slăbiciune. [Gen. -iei. / cf. fr. effémination, lat.bis. effeminatio]. Vezi definitia »

DRAPERÍE s. f. 1. perdea grea de postav, de stofă sau catifea pusă la uși, la ferestre etc. și lăsată să cadă în falduri; stofă dispusă cu artă în falduri mari. 2. veșmânt larg, cu falduri, care îmbracă o statuie, personajele unui tablou etc. 3. formație carstică cu aspect de pânză în falduri, rezultată prin depunerea carbonatului de calciu în crăpăturile din plafoanele peșterilor. (< fr. draperie) Vezi definitia »