SUCÍRE, suciri, s. f. Acțiunea de a (se) suci și rezultatul ei; răsucire, învârtire, sucit¹. – V. suci. Vezi definitia »

CĂRÁRE, cărări, s. f.1. Drum îngust pe care se poate umbla numai cu piciorul; p. gener. drum. ◊ Loc. adv. Pe toate cărările = în tot locul, pretutindeni, la tot pasul. ◊ Expr. A umbla pe două cărări = a se clătina în mers; a fi beat. A-i tăia (sau a-i închide) cuiva cărarea (sau cărările) = a opri pe cineva să facă sau să continue un drum. A-și îndrepta cărările = a apuca într-o direcție. A-i scurta (cuiva) cărările = a omorî (pe cineva) 2. Linie obținută prin despărțirea în două a părului de pe cap. – Lat. carraria. Vezi definitia »

MUZICALIZÁRE s.f. Acțiunea de a muzicaliza și rezultatul ei. [< muzicaliza]. Vezi definitia »

AMBALÁRE s.f. Acțiunea de a (se) ambala; (spec.) împachetare. [< ambala]. Vezi definitia »

străstuíre, străstuíri, s.f. (înv.) trudă, strădanie, efort, osteneală. Vezi definitia »