DURÍT s.n. 1. Mineral organic amorf, unul din componenții principali ai cărbunelui. 2. Țeavă de cauciuc folosită la racordări. [< fr. durit – nume comercial]. Vezi definitia »

STREPEZÍT, -Ă, strepeziți, -te, adj. (Despre dinți sau mucoasa bucală) Iritat în urma consumului de fructe sau alimente acre, astringente. [Var.: sterpezít, -ă adj.] – V. strepezi. Vezi definitia »

chirchilít, -ă, (cherchelít, -ă), adj. (pop.) amețit (de băutură); băut, beat, afumat. Vezi definitia »

MENAJARISÍT adj. v. menajarisi. [Sinonime] Vezi definitia »

NOMOLÍT, -Ă adj. v. nămolit. Vezi definitia »