HAIDUCÍE, haiducii, s.f. 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + suf. -ie. Vezi definitia »

TIPOLOGÍE, tipologii, s. f. Studiu științific al trăsăturilor tipice sau al relațiilor reciproce dintre diversele tipuri ale unor obiecte sau fenomene. ♦ Ramură a psihologiei care se ocupă cu studiul trăsăturilor psihice caracteristice ale oamenilor. ♦ Studiere a caracteristicilor structurale sincronice ale uneia sau mai multor limbi. – Din fr. typologie. Vezi definitia »

ACOLÍE s. f. absență sau diminuare a secreției biliare. (< fr. acholie) Vezi definitia »

PRODÚCȚIE s.f. 1. Activitatea socială în care oamenii, reciproc legați prin raporturi economice, produc bunuri materiale necesare pentru existența societății. 2. Totalitatea produselor obținute în procesul muncii într-o perioadă de timp și într-un anumit sector. 3. Lucrare, creație, operă (literară, de artă sau de știință). 4. Manifestare artistică organizată la sfârșitul unui an școlar. [Gen. -iei, var. producțiune s.f. / cf. fr. production, it. produzione]. Vezi definitia »

COLONALGÍE s. f. durere de-a lungul colonului³. (<fr. côlonalgie) Vezi definitia »