REGÍSTRU s.n. 1. Condică în care se consemnează diferite date și acte oficiale. 2. Dispozitiv cu ajutorul căruia se reglează tirajul sau închiderea unui canal, a unui cilindru. 3. Suprafața dintre două profiluri orizontale care se întind pe lungimea unei fațade. 4. Întinderea scării muzicale pe care o poate emite un instrument sau o voce. ♦ (Concr.) Garnitură de tuburi de orgă (sau de coarde de clavecin) cu acordaj diferit, dar cu același timbru. 5. Dispozitiv folosit în centralele telefonice automate la dirijarea selecției legăturilor. ♦ Registru de memorie = dispozitiv care face parte din organele de comandă și calcul ale unui calculator electronic. 6. (Poligr.) Ansamblul semnelor de reper care indică suprapunerea exactă a tiparului pe ambele fețe ale hârtiei. [< fr. registre, it. registro, germ. Register]. Vezi definitia »

DENDROMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea înălțimii și grosimii arborilor. [< fr. dendromètre]. Vezi definitia »

HELIOMÉTRU, heliometre, s. n. Instrument optic pentru determinarea diametrului aparent al Soarelui și al planetelor. [Pr.: -li-o-] – Din fr. héliomètre. Vezi definitia »

TOPOMÉTRU, topometri, s. m. Specialist în lucrări de topometrie. – Din topometrie (derivat regresiv). Vezi definitia »

CHILOMÉTRU s.m. v. kilometru. [DEX'98] Vezi definitia »