biloi, biloaie s. n. (augm.) 1. bilă pentru rulmenții de dimensiuni mari. 2. cap mare. Vezi definitia »

lucrói, lucroáie, adj. (înv.) harnic, activ, dinamic. Vezi definitia »

vistavói (-i), s. m. – Ordonanță. Rus. vĕstovoj (Tiktin). Vezi definitia »

fușói, fușoáie, s.n. (reg.) cotor de plantă. Vezi definitia »

CIOCÓI¹, ciocoi, s. m. 1. Termen de dispreț pentru un parvenit (mai ales la sate) din rândurile arendașilor, vătafilor etc.; ciocofleandură; p. ext. boier. 2. (Înv.) Fecior în casă, servitor angajat la un boier. – Et. nec. Vezi definitia »