TÁRTOR, tartori, s. m. Căpetenia dracilor; drac. ♦ Fig. Conducătorul unei tagme, al unui grup, care conduce cu asprime. ♦ Fig. Om fără scrupule, care își impune voința, care terorizează. – V. tartar. Vezi definitia »

CLĂTINĂTÓR, -OÁRE, clătinători, -oare, adj. Care (se) clatină. – Din clătina + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

FELURÍTOR adj. g.-d. pl. v. felurit. Vezi definitia »

vâslitór (rar) s. m., pl. vâslitóri Vezi definitia »

lichiór (lichióruri), s. n. – Băutură alcoolică dulce. Fr. liqueur. E dublet al lui licoare, s. f. (lichid), introdus artificial de literatura romantică, din it. liquore. Se scrie uneori cu ortografie greșită licheur. Vezi definitia »