FOTOGRAMMÉTRU I. s. n. aparat cu care se fac fotograme (1). II. s. m. tehnician care se ocupă cu operații de fotogrammetrie. (< germ. Photogrammeter, fr. photogrammètre) Vezi definitia »

CILÍNDRU, (1, 2, 3, 4) cilindri, s. m. (5) cilindre, s. n. 1. S. m. Suprafață obținută prin deplasarea unei drepte paralele cu ea însăși, astfel încât să se sprijine mereu pe o curbă închisă și fixă. 2. S. m. Corp geometric mărginit de un cilindru (1) și de două plane paralele. 3. S. m. Piesă cilindrică componentă a unor mașini, care se poate roti în jurul propriei sale axe; organ de mașină tubular în interiorul caruia se deplasează un piston (la motoare cu ardere internă, la mașini cu abur, la compresoare etc.). 4. S. m. (În sintagma) Cilindru central = partea centrală a rădăcinilor și tulpinilor plantelor vasculare. 5. (Înv.) Joben. – Din fr. cylindre, lat. cylindrus. Vezi definitia »

ELECTRODINAMOMÉTRU s.n. Galvanometru cu două bobine electrice, una fixă și alta mobilă. [< fr. électrodynamomètre]. Vezi definitia »

ALÉGRU, -Ă adj. vioi, sprinten. (< fr. allègre) Vezi definitia »

PROSOPOMÉTRU, prosopometre, s. n. Instrument folosit pentru măsurarea diferențelor diametrelor feței și ale craniului. – Din fr. prosopomètre. Vezi definitia »