Definita cuvantului militar
MILITÁR, -Ă I. adj. care ține de armată; ostășesc. ♦ stagiu ~ = stagiu făcut în armată de un cetățean. ♦ care se bazează pe armată; de război. II. s. m. cel care aparține cadrelor active ale armatei. (< fr. militaire, lat. militaris, germ. Militär)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu militar
MAXILÁR s.n. Fiecare dintre cele două oase ale feței în care sunt înfipte măselele și dinții; falcă. ◊ Maxilar inferior = mandibulă. // adj. Care aparține fălcii. [Cf. fr. maxillaire < lat. maxilla – măsea]. Vezi definitia »
pupár, -ă, adj. (reg.) harnic; aspru; amar. Vezi definitia »
SUBCONTRÁR, -Ă adj. (log.; despre propoziții) formată din aceiași termeni, dar una fiind afirmativă, iar celalată negativă. (< fr. subcontraire) Vezi definitia »
DISCREȚIONÁR, -Ă, discreționari, -e, adj. (Despre puteri, prerogative, acte etc.) Care acționează, se exercită așa cum consideră cineva, fără a fi prevăzut și îngăduit de lege; care are prin lege întreaga libertate de acțiune. [Pr.: -ți-o-] – Din fr. discrétionnaire. Vezi definitia »
SUBMANDIBULÁR, -Ă, submandibulari, -e, adj. (Anat.; despre glande salivare și ganglioni) Care se află sub mandibulă. – Sub1- + mandibular. Vezi definitia »