ORFÉVRU s.m. (Franțuzism) Meșter care lucrează obiecte de aur sau de alte metale prețioase; aurar. [< fr. orfèvre]. Vezi definitia »

PROTÁNDRU, -Ă adj., s. m. f. (plantă, animal hermafrodit) la care organele reproducătoare mascule ajung la maturitate înaintea celor femele. (< fr. protandre) Vezi definitia »

MEGOHMÉTRU s. n. instrument gradat pentru măsurarea rezistențelor în megohmi. (< fr. mégohmmètre) Vezi definitia »

RUPÉSTRU, -Ă, rupeștri, -stre, adj. 1. (Despre plante) Care crește pe stânci. 2. (Despre locuințe) Care este construit în stâncă. 3. (În sintagma) Artă rupestră = denumire dată manifestărilor artistice (desen, pictură, gravură sau sculptură) de pe pereții peșterilor sau de pe stânci. – Din fr. rupestre. Vezi definitia »

FONOMÉTRU, fonometre, s. n. Instrument folosit pentru măsurarea intensității sunetelor – Din fr. phonomètre. Vezi definitia »