voinicél s. m., adj., pl. voinicei, fem. voinicea / voinicică, pl. voinicele Vezi definitia »

ACÉL², ACEÁ, acei, acele, adj. dem. (Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină este (mai) depărtat de subiectul vorbitor; când urmează după substantiv are forma acela, aceea) Acel om. Vremea aceea. [Gen.-dat. sg. acelui, acelei, gen.-dat. pl. acelor; (când are forma acela, aceea) gen.-dat. sg. aceluia, aceleia, gen.-dat. pl. acelora – Var.: acéla, acéea adj. dem.] – Lat. ecce-illu, ecce-illa. Vezi definitia »

BABEL, Isaak Emmanuilovici (1894-1941), scriitor rus. Nuvele evocînd momente din Războiul Civil („Armata de cavalerie”) și scene din viața micii burghezii evreiești („Povestiri din Odessa”). Proscris de autorități și arestat în 1939. A murit în închisoare. Vezi definitia »

cinghél (cinghéluri), s.n. 1. Cerc, inel, fretă. 2. Cîrlig. – Mr. cinghelu, megl. cenghiel. – Tc. çengel „cîrlig” (Roesler 608; Șeineanu, II, 127); cf. ngr. tsinhéli, alb., bg., sb. čengel. – [1933] Vezi definitia »

TESTEMÉL, testemele, s. n. (Pop.) Basma, tulpan, năframă. – Din tc. testmal, destmal, bg. testemel. Vezi definitia »