popritúră, popritúri, s.f. (reg.) 1. pădure tăiată în care este interzis accesul oamenilor; apărătură. 2. (în forma: ropritură) porțiune dintr-o pășune în care pășunatul este interzis. Vezi definitia »

SACOLÉVĂ s. f. navă de cabotaj în Levant, curbată și ridicată în partea dinapoi. (< fr. sacolève) Vezi definitia »

METÓDĂ, metode, s. f. 1. Mod (sistematic) de cercetare, de cunoaștere și de transformare a realității obiective. ◊ Loc. adv. Cu metodă = metodic, sistematic. 2. Procedeu sau ansamblu de procedee folosite în realizarea unui scop; metodologie (4). ♦ Manieră de a proceda. 3. Manual care cuprinde reguli și principii normative pentru învățarea sau pentru practicarea unei discipline, a unei arte etc.; ansamblu al acestor reguli și principii. [Var.: (înv.) metód s. n.] – Din fr. méthode, lat. methodus, germ. Methode. Vezi definitia »

PAPAÍNĂ s.f. Enzimă vegetală extrasă din sucul unui arbore tropical, folosită în medicină ca digestiv și ca vermifug. [Pron. -pa-i-. / < fr. papaïne, germ. Papain]. Vezi definitia »

HORPĂIÁLĂ, horpăieli, s. f. Faptul de a horpăi. [Pr.: -pă-ia-] – Horpăi + suf. -eală. Vezi definitia »