AUTOHÁLTĂ, autohalte, s. f. Haltă pentru autobuze. – Din auto² + haltă. Vezi definitia »

CRÍNTĂ, crinte, s. f. Vas de lemn (în formă de albie) de care se servesc ciobanii când storc zerul din caș. – Cf. bg. krinica. Vezi definitia »

PORTETICHÉTĂ s. f. ramă de metal, pe capacul unui sertar, cu o etichetă privind conținutul sertarului. (< fr. porte-étiquette) Vezi definitia »

tráistă (-te), s. f. – 1. Sac cu baiere, care se duce pe umeri, tăfîlcă, turbincă. – 2. (Arg.) Flacon, sticlă. – Var. înv. taistă, traistă, Olt. tracită, Banat trașită, straiță, trainstă. Mr. tastru, trastu(r). Mgr. τάγιστρον (Meyer, IF, II, 441; Crețu 374; Diculescu, Elementele, 447; Capidan, Raporturile, 552; REW 8528), cf. ngr. τραïστο, calabr. trástina. Legătura cu lat. canistrum (Miklosich, Etym. Wb., 109; Vasmer, III, 70) nu este evidentă. Cuvînt dacic, după Hasdeu, Cuv. din Bătrîni, I, 304 și Col. lui Traian, 1874, 126, cf. Candrea. Din rom. a trecut la toate idiomurile cu care românii au venit în contact: alb. tra(i)stë, štraitsë, streitsë, draštë, mag. tarisznya, ceh. tanystra (› germ. Tornister), slov. tanejstra, rut., pol. tajstra, rus. taistra. – Der. trăistar, s. m. (fabricant sau vînzător de traiste). Vezi definitia »

LACTALBUMÍNĂ s.f. Albumină din lapte. [< fr. lactalbumine]. Vezi definitia »