PETRECĂTÓR, -OÁRE, petrecători, -oare, adj., s. m. și f. 1. (Înv. și reg.) Petrecăreț. 2. (Înv.) (Persoană) care trăiește (undeva sau într-un anumit fel); trăitor. 3. (Înv.) (Persoană) care însoțește, conduce pe cineva. – Petrece + suf. -ător. Vezi definitia »

PIZMUITÓR, -OÁRE, pizmuitori, -oare, adj. Pizmaș. [Pr.: -mu-i-] – Pizmui + suf. -tor. Vezi definitia »

BOR², boruri, s. n. Margine circulară (răsfrântă) care înconjură calota pălăriei. – Din fr. bord. Vezi definitia »

NITUITÓR, -OÁRE, nituitori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Lucrător calificat care lucrează la nituire. 2. S. f. Mașină cu care se nituiește. [Pr.: -tu-i-] – Nitui + suf. -tor. Vezi definitia »

PLASATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care plasează ceva; (spec.) persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacole. [După fr. placeur]. Vezi definitia »