AMBIOFONÍE s. f. Metodă de modificare a acusticii unei săli prin mijloace electroacustice pentru crearea ambianței sonore adecvate unui anumit gen de program. [Pr.: -bi-o-] – Din fr. ambiophonie. Vezi definitia »

MICROFONÍE, microfonii, s. f. 1. Reacție acustică nedorită care apare între microfonul și difuzorul unui sistem electroacustic în condițiile unei amplificări mari sau ale amplasării acestora în încăperi necorespunzătoare din punct de vedere acustic. 2. Perturbație într-un sistem electroacustic datorată vibrației mecanice nedoritc a unor componente ale acestuia; efect microfonic. – Din fr. microphonie. Vezi definitia »

DINAMOMETRÍE s.f. Metodă de măsurare a forțelor cu ajutorul dinamometrului. [Gen. -iei. / < fr. dynamométrie]. Vezi definitia »

GEOSCOPÍE s. f. pretinsă artă de a prezice viitorul prin studierea culorilor pe care le iau asfințitul și răsăritul Soarelui. (< fr. géoscopie) Vezi definitia »

MELOFOBÍE s.f. Dispreț, aversiune față de muzică. [Gen. -iei. / < fr. mélophobie, cf. gr. melos – muzică, phobos – teamă]. Vezi definitia »