BEHAVIORÍSM s. n. Teorie care pune la baza psihologiei comportarea nediferențială a omului și animalului față de un stimulent exterior organismului; comportamentism. [Pr.: -vi-o-] – Din engl. behaviorism, fr. béhaviorisme. Vezi definitia »

POLITONALÍSM s. n. politonalitate. (< fr. polytonalisme) Vezi definitia »

PSIHÍSM s.n. Ansamblul fenomenelor psihice ale unui individ, ale unei colectivități; viață psihică. [< fr. psychisme]. Vezi definitia »

SEPARATÍSM s. n. tendință de a se separa de majoritate, de un grup social constituit; izolare, atitudine singuratică. (< fr. séparatisme) Vezi definitia »

FOLCLORÍSM s. n. Tendință de a exagera elementul folcloric în artă și literatură sau în lucrări teoretice. – Folclor + suf. -ism. Cf. fr. folklorisme. Vezi definitia »