HIPOTIMÍE s. f. 1. hipofuncție a timusului. 2. scădere a bunei dispoziții în stările depresive. (< fr. hypothymie) Vezi definitia »

ZGÂRCÉNIE, zgârcenii, s. f. Însușirea de a fi zgârcit; caracterul omului zgârcit; avariție, calicenie. – Zgârci² + suf. -enie. Vezi definitia »

BEGÓNIE s. f. plantă ornamentală cu frunze mari, verzi sau roșii și flori albe, roz sau roșii, originară din țările calde. (< fr. bégonia) Vezi definitia »

FLEGMAZÍE, flegmazii, s. f. Inflamație internă. – Din fr. phlegmasie. Vezi definitia »

EXENTERÁȚIE s.f. (Med.) Ieșirea intestinelor din cavitatea peritoneală. V. eventrație, eviscerație. ♦ Ablațiune a intestinelor în abator. [Pron. eg-zen-. / < fr. exentération, cf. lat. ex – în afară, gr. enteron – intestin]. Vezi definitia »