TAXOLOGÍE s. f. studiu al clasificărilor. (< fr. taxologie) Vezi definitia »

TETRARHÍE s. f. 1. a patra parte dintr-o țară, supusă autorității unui tetrarh (1). 2. formă de guvernământ în Imperiul Roman (instituită de Dioclețian), în care autoritatea era împărțită între patru conducători, fiecare având teritoriul său propriu de guvernare. 3. subdiviziune a falangei macedonene. (< fr. tétrarchie) Vezi definitia »

ZOOMANÍE s. f. afecțiune morbidă pentru animale. (< fr. zoomanie) Vezi definitia »

DUPLICÁȚIE s.f. (Rar) Duplicare, dublare. [Gen. -iei. / cf. fr. duplication, lat. duplicatio]. Vezi definitia »

HAGIOLOGÍE s.f. Hagiografie. [Pron. -gi-o-, gen. -iei. / < fr. hagiologie, cf. gr. hagios – sacru, logos – știință]. Vezi definitia »