Definita cuvantului novator
NOVATÓR, -OÁRE, novatori, -oare, s. m. și f., adj. (Livr.) 1. S. m. și f. Persoană cu idei și concepții noi; persoană care introduce o noutate (utilă). 2. S. m. și f. (Peior.) Persoană care vrea să inoveze cu orice preț. 3. Adj. Care aduce, cuprinde idei noi; înnoitor. Acțiune novatoare. – Din fr. novateur, lat. novator.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu novator
VULGARIZATÓR, -OÁRE s. m. f., adj. 1. (cel) care vulgarizează o artă, o știință. 2. (cel) care dă o interpretare simplistă noțiunilor pe care vrea să le popularizeze. (< fr. vultarisateur) Vezi definitia »
PROVOCATÓR, -OÁRE adj. Care provoacă; provocant. ♦ Care îndeamnă la acțiuni nesocotite și necinstite. // s.m. Cel care provoacă la luptă, la întrecere etc. [Var. provocător, -oáre adj., s.m.f. / cf. fr. provocateur, lat. provocator]. Vezi definitia »
NORMATÓR, -OÁRE, normatori, -oare s. m. și f. Persoană calificată în stabilirea și calcularea normelor de muncă într-o întreprindere. – Norma + suf. -tor. Vezi definitia »
COLONIZATÓR, -OÁRE, colonizatori, -oare, adj., s. m. și f. (Stat, populație etc.) care colonizează un teritoriu. – Din fr. colonisateur. Vezi definitia »
FINISÓR, -OÁRE I. s. m. f. muncitor specialist în operații de finizaj. II. s. n. mașină de finisat stratul de uzură al șoselelor. (< fr. finisseur) Vezi definitia »