PONDERATÓR, -OÁRE adj. Care menține echilibrul între două forțe; care moderează. [Cf. fr. pondérateur, lat. ponderator]. Vezi definitia »

PROBATÓR, -OÁRE, probatori, -oare, adj. Care are calitatea de a dovedi ceva, care poate servi drept dovadă; probatoriu (2). – Din fr. probatoire. Vezi definitia »

CODIRÉCTOR s.m. (Liv.) Cel care deține conducerea (unei întreprinderi, unei instituții etc.) cu altcineva. [Cf. fr. codirecteur]. Vezi definitia »

DESFĂTĂTÓR, -OÁRE, desfătători, -oare, adj. Care-ți desfată ochii sau simțurile; încântător, plăcut. – Desfăta + suf. -ător. Vezi definitia »

INFORMATOR antenă, aspersor, barabanci, băgător în seamă, binbangiu, bingănitor, caiafă, calpuzan, canar, castor, cântăreț, cârtiță, cintezoi, ciocăr, ciripic, ciripitor, clănțău, clănțoi, cobzar, donițar, flașnetar, ginitor, gurist, gușar, iepuraș, instrumentist, interpret, înghețată, jeg în gât, jet, lătrător, limbă, limonadă, limonagiu, marmeladă, mârâitor, melodios, muist, papagal coclit, pârâcios, pețitor, philips, pigănitor, prăduitor, privighetoare, râșnițar, scuipător, sifonar, tiflă, toboșar, trâmbițar, trântăreanu, turnător, turnesol, țambalagiu, țânțar, țap, țiflă. Vezi definitia »