Definita cuvantului mișcare
MIȘCÁRE s. f. 1. acțiune, curent care grupează un număr mare de oameni în jurul unei activități de interes general, al unei idei sau al unei concepții. 2. acțiune organizată de masă, care tinde să realizeze un scop social-politic. 3. (muz.) grad de accelerare sau de încetinire a unei măsuri; tempo. ◊ parte a unei lucrări muzicale ciclice, de mari dimensiuni (simfonie, sonată). (după fr. mouvement, rus. dvijenie)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu mișcare
TONÁRE s. f. 1. acoperire a părților albe ale unei tipărituri executate în tipar plan cu un strat subțire de cerneală. 2. (fot.) virare (4). (după germ. Tonen) Vezi definitia »
OMOGENIZÁRE, omogenizări, s. f. Acțiunea de a omogeniza și rezultatul ei. ♦ Operație de amestecare a componenților unui sistem eterogen pentru a se obține un amestec care să aibă aceeași compoziție mijlocie în toată masa lui. ♦ Încălzire prelungită, la temperaturi înalte, a oțelurilor, pentru a obține difuzarea în toată masa lor a părticelelor de altă compoziție; tratament termic aplicat anumitor aliaje în scopul realizării omogenității lor fizice, chimice, structurale. ♦ Concordanță, unitate a sonorității vocilor într-un cor. [Var.: omogeneizáre s. f.] – V. omogeniza. Vezi definitia »
CĂLCÁRE, călcări, s. f. Faptul de a călca. 1. Nerespectare, violare a unei legi, a unui ordin etc. 2. Abatere, deviere de la un principiu. 3. Atac, năvălire (în scopul jefuirii). – V. călca. Vezi definitia »
stațiune la mare expr. (deț.) infirmerie. Vezi definitia »
RECULÁRE s.f. Faptul de a recula. [< recula]. Vezi definitia »