DIASTÁZIC, -Ă, diastazici, -ce, adj. 1. (Biol.) Enzimatic. 2. (Med.) De diastază; care se datorește diastazei. [Pr.: di-a-] – Din fr. diastasique. Vezi definitia »

chinológic adj. m., pl. chinológici; f. chinológică, pl. chinológice Vezi definitia »

OOLÍTIC, -Ă adj. Care conține oolite; format din oolite. [< fr. oolithique]. Vezi definitia »

ANTISTÁTIC, -Ă, antistatici, -ce, adj., s. n. 1. (Substanță) care împiedică electrizarea materialelor plastice. 2. (Substanță) care neutralizează discurile¹ (4) din punct de vedere electric. – Din fr. anti-statique. Vezi definitia »

negrátic, negrátică, adj. (înv.; despre oameni) negricios. Vezi definitia »